Gândirea verbală și non-verbală: trăsături, diferențe și dezvoltare
Fiecare persoană în procesul său de gândire se bazează pe imagini vizuale, folosește anumite concepte sau concepte. În plus, este capabil să gândească cu cuvinte. Astfel, oamenii folosesc ambele moduri de a gândi: cu o componentă non-verbală și una verbală.
Ce este?
Toți oamenii gândesc la aceeași acțiune, fenomen sau subiect în moduri diferite. Fiecare stil intelectual de gândire depinde direct de capacitatea de a gândi cu implicarea imaginilor vizuale (tip non-verbal) sau a structurilor semnelor abstracte (tip verbal).
În psihologie, se crede că gândirea verbală (abstractă) și nonverbală (spațială) depinde de tipul de inteligență. Inteligența verbală permite unui individ să sistematizeze și să analizeze cu atenție cunoștințele dobândite folosind un set de cuvinte, să stăpânească cititul, scrisul și vorbirea. Reflectă gândirea verbală și logică. Inteligența non-verbală operează cu obiecte spațiale și imagini vizuale.
Ambele tipuri de gândire sunt interconectate. Scăderea uneia dintre ele afectează celelalte specii. Gândirea verbală subdezvoltată afectează percepția și înțelegerea informațiilor. Un nivel scăzut de proces de gândire non-verbal inhibă dezvoltarea vorbirii. De exemplu, dacă o persoană este prost orientată atunci când recunoaște forma, dimensiunea și raportul unui obiect, atunci se poate confunda în litere care sunt similare în imagine.
Fără prezența gândirii spațiale, este imposibil să se dezvolte aparatul vocal.
Gândirea non-verbală
Acest tip de act de gândire se bazează pe obiecte vizuale. Cu ajutorul său, o persoană poate găsi asemănările și diferențele dintre obiectele reprezentate și poate determina cu precizie poziția acestora.Prezentarea obiectelor și imaginilor vizual-senzoriale apar în procesul de percepție.
Gândirea verbală
Baza acestui tip de activitate mentală este vorbirea. Poate fi efectuată în procesul de reflecție internă sau externă. Este firesc ca o persoană să reflecte lumea obiectivă în formă verbală. Buna stăpânire a cuvântului permite unei persoane să transmită ideea dorită altei persoane. Incapacitatea de a-ți exprima gândurile în cuvinte face dificilă comunicarea cu ceilalți.
Persoanele cu activitate de gândire verbală și logică bine dezvoltată au o minte flexibilă, pot trece cu ușurință de la o sarcină la rezolvarea unei alte probleme. Au o imaginație bogată și un nivel emoțional ridicat, pot opera liber cu concepte, judecăți și concluzii.
Abilitățile verbale se manifestă în aplicarea cu pricepere a abilităților de vorbire pentru a exprima gândurile obținute ca urmare a gândirii verbal-logice. Oamenii pot analiza, generaliza, construi teorii și ipoteze.
Diferențele
Psihologii cred că persoanelor cu gândire non-verbală le este greu să facă față chiar și celor mai simple sarcini prezentate sub formă simbolică. Persoane cu activitate mentală de tip verbal sarcini dificil de accesat care necesită imagini vizuale... Dar ei au capacitatea de a învăța limbi străine.
Oamenii cu gândire non-verbală au o înclinație spre desen și pictură. Sunt bine versați în diagrame și desene, pot crea diverse modele. Odată cu gândirea vizuală, în structurile creierului uman apar imagini clare ale obiectelor și fenomenelor, cu un proces verbal de gândire - structuri de semne abstracte.
Gândirea se formează în procesul de comunicare cu alți oameni. Ambele tipuri de gândire facilitează transferul de informații de la o persoană la alta. Comunicarea non-verbală se realizează folosind limbajul semnelor, expresiile faciale și mișcările. Formele de vorbire verbală sunt create prin intermediul construcțiilor lingvistice.
Activitatea de vorbire se desfășoară oral și în scris sub formă de monolog sau dialog. Pentru a o implementa este important să studiezi trăsăturile gramaticale și sintactice ale limbii, să stăpânești compoziția lexicală (vocabulară).
Pentru implementarea vorbirii orale, este important să stăpâniți fonetica, adică capacitatea de a distinge sunetele după ureche și pronunția corectă.
Cum să se dezvolte?
Gândirea verbală îi ajută pe oameni să se cunoască și să se perfecționeze, să comunice și să interacționeze cu alți oameni. Trebuie dezvoltat la copii încă din copilărie. Copiii se caracterizează prin gândire vizual-figurativă, adică predomină componenta non-verbală. Copiii mici acordă atenție semnelor externe și adesea nesemnificative. Incapacitatea de a-ți exprima gândul în cuvinte înseamnă că imaginea verbală nu s-a format încă.
Pentru dezvoltarea procesului de gândire verbal-logică, preșcolarilor trebuie să li se ofere compoziția de basme, rezolvarea ghicitorilor și repovestirea desenelor animate. Ei trebuie să rezolve puzzle-uri logice simple, să explice semnificația proverbelor și a proverbelor. În timp, copilul dobândește capacitatea de a repovesti sensul informațiilor primite. Educația ulterioară depinde de nivelul care s-a dezvoltat la o vârstă fragedă. Cu cât începe mai devreme formarea gândirii verbale, cu atât este mai ușor pentru copil să stăpânească materialul educațional.
Dezvoltarea activității mentale la școlari mai mici trece printr-o serie de etape.
- În primul rând, copiii își construiesc concluziile pe baza premiselor vizuale obținute direct din observație.
- Apoi se creează inferențe pe baza unor postulate abstracte. În acest sens, școlarii se bazează pe exemple familiare și pe material vizual.
- În cele din urmă, elevii sunt învățați cum să sintetizeze singuri datele și să tragă concluzii relevante.
Eficacitatea trecerii tuturor etapelor depinde direct de dezvoltarea gândirii verbale.Vorbirea copilului se dezvoltă sub influența comunicării cu ceilalți. Dezvoltarea vorbirii se reflectă în formarea procesului de gândire. Există multe modalități eficiente de a-l îmbunătăți. Jocurile simple de grup sunt bune pentru copii și adulți.
- Organizarea gândurilor folosind gruparea implică selectarea unui subiect, care este fixat pe o bucată de hârtie și înrămat. Apoi sunt înregistrate asocierile și emoțiile asociate cu cuvântului. Fiecare dintre ele este închisă într-un cadru, iar săgețile indică legătura dintre ele.
- Explicarea sensului unui cuvânt unui extraterestru este un exercițiu eficient în dezvoltarea proceselor de gândire verbală. Participanții la joc sunt invitați să-și imagineze o conversație cu o creatură extraterestră. Este necesar să se dezvăluie conținutul unui fenomen sau obiect într-un limbaj accesibil. Încep prin a explica sensul unor cuvinte simple precum „albină”, „miere”, „zbor”. Apoi iau concepte mai complexe: „succes”, „noroc”, „fericire”.
- Stropitoarele de limbă introduc bogăția limbii ruse, ajută la simțirea frumuseții vorbirii pure, la adâncirea în noi imagini poetice. Pentru a îmbunătăți gândirea verbală, se recomandă să veniți cu o continuare a 3-4 răsucitori de limbă. Jocul colectiv se bazează pe transmiterea răsucitorilor de limbă de-a lungul unui lanț. Acest tip de gândire se dezvoltă bine prin inventarea independentă a unui nou răsucitor de limbi.
- Disidența implică redenumirea unui articol. De exemplu, un dulap este un depozit, un radio este un difuzor. Sunt permise cuvinte inexistente. Cel mai bine este să finalizați sarcina în timpul unui joc competitiv. Câștigă echipa care compune mai multe cuvinte pentru subiect.
- Există un joc numit „Abrevierea”. Orice cuvinte nu prea lungi care acționează ca o abreviere sunt notate în avans pe cărți. Jucătorii desenează unul dintre ei. Un minut mai târziu, ei oferă o transcriere a cuvântului. De exemplu, ca rezultat, fraza compusă poate arăta astfel: „fântână” - magicianul a tăiat inițial narcise parfumate în tuburi.
- Dialogul intern cu sine în diferite situații cotidiene antrenează actul verbal de a gândi bine... Prezența unui interlocutor intern poate fi atunci când curățați apartamentul, pregătiți mâncarea, alegeți haine pentru plimbare.
- Exersează lectura, însoțită de acoperirea unei ample viziune de ansamblu asupra cuvintelor, promovează dezvoltarea acestui tip de gândire.
- Şah faceți persoana să se gândească și să calculeze mișcările câțiva pași înainte.
Lucrarea este interesantă, dar necesită unele clarificări. Sistemul de limbaj simbolic este un instrument de gândire. Un sistem de semne este lingvistic dacă implementează următoarele trei funcții: - suport (formarea imaginii); - logic (conducerea inferenței); - comunicare (prezentarea rezultatului gândirii). Inteligența este capacitatea de a realiza procesul de gândire. Exemple de sisteme de limbaj: limbajul muzicii, limbajul picturii, limbajul matematicii, rusă etc. Prin urmare, putem vorbi despre inteligență muzicală, matematică, poezie etc. Un exemplu de sistem non-lingvistic: indicatoarele rutiere - în acest sistem de semne nu există o logică internă a limbajului (semnele nu au legătură). Acum despre rolul funcției de suport. Se compune din semne sub formă de figuri (sub formă de imagini precum un copac etc.). De exemplu, spun „Stejar”. Cineva și-a imaginat un copac, iar cineva o persoană familiară cu inteligență limitată. Acum spun: „De două ori doi, patru”. Ce ai prezentat? O imagine simbolică a semnelor aritmetice. Eu spun: „Adaugă două la asta”. Logica ta începe să funcționeze conform regulilor sistemului de semne aritmetice.Acesta este un exemplu de gândire verbală. Exemple de utilizare a gândirii verbale sunt: tabla înmulțirii (de aceea este atât de dificilă la vârsta de 5-7 ani), notația muzicală (se acordă doar celor care cunosc intervale sonore și disting în tonalitate).